Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, Revolut, compania financiară globală cu peste 45 de milioane de clienți la nivel mondial, a întrebat 21.000 de consumatori, printre care și 1.000 de români, despre comportamentul lor de economisire și cum reușesc să își păstreze încrederea în capacitățile lor financiare. De ce economisesc românii și care sunt principalele obstacole pe care le întâmpină în a fi mai chibzuiți cu banii lor am aflat dintr-un studiu Dynata, derulat în septembrie 2024.
Well-being-ul financiar: sunt economiile o soluție pentru o viață liniștită?
Ideea de stare de bine (well-being) nu mai este deja o noutate, dar o întâlnim menționată în legătură cu diferite arii ale vieții, inclusiv în cea legată de bani, mai nou.
Pentru 54% dintre românii care au fost implicați în studiul Dynata, starea de bine din punct de vedere financiar înseamnă ca fiecare individ să aibă un fond de rezervă, iar contul din bancă să nu fie niciodată gol. 35% dintre respondenții la acest studiu au asociat starea de bine și liniște interioară cu o atitudine responsabilă față de bani. Românii care economisesc o fac în primul rând ca să se simtă mai în siguranță. Doar 27% dintre respondenți spun că economisesc mai ales pentru experiențe plăcute cum ar fi vacanțele, iar 23% pentru mici plăceri. 19% strâng bani pentru obiective bine stabilite, cum ar fi un apartament mai mare sau organizarea nunții. Doar 6% pun bani în depozite și conturi de economisire pentru câștigul adus de dobândă.
Milenialii asociază cel mai mult starea de bine cu o atitudine lipsită de grija banilor. Pentru 56% dintre participanții cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, confortul financiar este obținut atunci când au suficiente fonduri pentru situații neprevăzute. Mai puțin preocupați de aceasta sunt cei cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (50%).
Vacanțele și educația sunt două dintre motivele puternice pentru generația Z în privința scopurilor de a economisi (31% și, respectiv, 14%). În același timp, generația bunicilor (65+) economisește mai ales pentru a cumpăra cadouri de sărbători copiilor și nepoților (25%), în timp ce generația X (45-54 de ani) îi include pe cei mai mulți dintre respondenții care au spus că nu reușesc să facă deloc economii (6%).
Principalele obstacole în calea economisirii sunt: cheltuielile neprevăzute (42%), veniturile insuficiente (38%), costul mare al vieții (22%), educația financiară limitată (10%). Generațiile resimt diferit obstacolele privind economisirea. Veniturile mici ale celor din Generația Z îi împiedică pe aceștia să economisească atât cât ar vrea, spun 43% dintre respondenții din această categorie. Cheltuielile neprevăzute sunt o piedică pentru mileniali în a-și atinge scopurile privind economisirea (50%). La polul opus, boomerii (22%) declară că economisesc în ciuda piedicilor. De altfel, studiul arată că disciplina financiară este mai degrabă legată de înțelepciunea adusă de experiența de viață decât de educația financiară. Boomerii au cel mai mic procent de răspunsuri care indică acest aspect ca o piedică importantă pentru executarea planurilor de economisire (6%), în timp ce media celei mai tinere generații incluse în studiu, 18-24 de ani, este 19% (10% media generală).
Obiectivele pe termen lung vs satisfacția imediată
Un nivel de trai foarte bun a fost mereu pe lista de priorități a românilor, dar aproape 55% dintre ei își folosesc din fondurile de rezervă pentru a ține pasul cu cei din jur care își permit orice. Doar 45% dintre respondenți au spus că nimeni și nimic nu îi deturnează de la planurile lor de a-și îndeplini anumite obiective pe termen lung.
Un respondent din trei a recunoscut că a trebuit să dea bani pe produse pe care nu și le permitea doar pentru a fi în ton cu prietenii, iar tot un român din trei a răspuns că, dimpotrivă, nu a cedat presiunilor grupului de a face cumpărături nejustificate. 7% dintre respondenți au recunoscut că au fost nevoiți să își folosească economiile pentru a adopta un stil de viață asemănător celui promovat pe social media. 12% au răspuns că nu au economii și asta îi face să resimtă mai puțin presiunea venită dinspre familie, prieteni sau social media, în a urma anumite tendințe. Femeile (24%) se lasă mai ușor influențate de prieteni, când vine vorba de cheltuieli, în timp ce bărbații reușesc să reziste mai bine tentațiilor impuse de grupul de referință (37% vs 29%).
Generația Z este de departe cea mai tentată să cedeze la presiunile grupului de prieteni și să cheltuiască din economii, pentru a-și oferi un stil de viață ca al acestora (67% vs 55% în medie). Categoria de vârstă 45-54 ani a înregistrat cea mai ridicată rată de răspuns cu privire la utilizarea economiilor pentru a cumpăra produse pe care nu și le permitea (35% vs 30% media). Dintre toate generațiile, seniorii (55+ ani) sunt cel mai puțin expuși la acest comportament determinat social deoarece nu fac economii (18% vs 12% media generală).
64% dintre participanții la studiu au declarat că ar renunța la unele obiective importante pentru a-și satisface niște dorințe imediate. 24% cred că din cauza vremurilor imprevizibile este mai bine să îți oferi bucurii imediate, în timp ce 29%, deși sunt susținători ai economisirii, tot ajung să cheltuiască. 11% dintre respondenți sunt sceptici că ar putea să pună bani deoparte și, în consecință, cheltuiesc pentru a-și face anumite plăceri de moment.
Opțiuni financiare: proiecte mari sau satisfacții pe termen scurt?
Cei mai mulți români (44%) ar renunța la achiziționarea unei mașini noi sau a unei case noi dacă ar fi nevoiți să aleagă între o cheltuială imediată pentru ceva ce le face plăcere și a economisi pentru o asemenea țintă ambițioasă. Proporția celor care ar renunța la planurile importante crește în segmentul 35-44 de ani la 49%. 30% dintre respondenți ar înceta să mai strângă bani pentru o casă nouă, cu cea mai ridicată rată de răspuns în rândul segmentului de vârstă 55-64 (35%). 27% ar renunța la pornirea unei afaceri proprii, iar 20% ar renunța la organizarea propriei nunți (cel mai ridicat procent – 31% – fiind înregistrat în segmentul 18-24 de ani).
Dacă bărbații ar renunța mai degrabă la o mașină nouă (46%) sau la o casă (33%), femeile ar amâna punerea în practică a planurilor antreprenoriale (29%) și ar renunța la … nuntă (21%).
Indiferent de obiectivul pentru care vor să strângă bani, clienții Revolut din România pot să își crească fondurile personale, deținute în diverse monede (lire sterline, euro, dolari americani), în Fondurile Flexibile de Investiții. După lansarea produsului, în iulie 2024, clienții locali au preferat să investească în fondurile în euro (48% din suma totală deținută de clienții români, în octombrie 2024, în Fondurile Flexibile de Investiții) și în dolari (45%), în timp ce sumele deținute în lire sterline au reprezentat doar 7%. Suma medie depozitată de un client local în aceste fonduri, la finalul lunii octombrie, era de 3.700 de euro, 1.700 de lire sterline sau 6.100 de dolari americani.
Mariia Lukash, Head of Growth pentru regiunea CEE, a declarat: „Acest studiu ne arată că pentru tot mai mulți clienți este important să își pună banii la treabă și astfel să își atingă diverse scopuri legate de starea de bine din punct de vedere financiar. Suntem încântați să vedem că, într-un timp relativ scurt de la lansarea Fondurilor Flexibile de Investiții, clienții au început deja să apeleze la acestea pentru a-și spori fondurile de rezervă. Pentru clienții noștri, acest produs reprezintă o modalitate flexibilă de a plasa banii într-un instrument cu risc scăzut, în monede diferite – euro, lire sterline și dolari americani – cu avantajul de a putea avea acces oricând la banii lor, atunci când vor să își concretizeze anumite planuri, de la o casă mai mare pentru familie la vacanța mult dorită”.
Atunci când investesc în Fondurile Flexibile de Investiții, clienții își plasează banii în fonduri de piață monetară care au rate ale dobânzii în linie cu dobânzile de pe piețele monetare. Asta înseamnă că, atunci când dobânzile de referință ale băncilor centrale sunt ridicate, și fondurile monetare oferă randamente superioare celor aduse de conturile de economisire (și viceversa). În acest caz, fondurile mutuale monetare acordă dobânzi mai mari decât conturile de economii clasice și, chiar dacă investiția și câștigurile nu sunt garantate, fondurile de piață monetară au printre cele mai mici riscuri dintre investițiile de acest tip (1 din 7). Investițiile făcute de clienți sunt protejate prin Schema lituaniană de asigurare a investitorilor pentru sume de până la 22.000 de euro (riscurile de investiții sunt excluse din această schemă).
Prin plasamentele în Fondurile Flexibile de Investiții, utilizatorii acumulează zilnic dobânda în funcție de performanța acestora. Clienții pot investi în trei monede – euro, lire sterline, dolari americani – și pot deține mai multe conturi în același timp. Rata dobânzii variază în funcție de monedă și de tipul de plan Revolut deținut de client.
Be the first to comment