Pandemia a generat o creștere spectaculoasă a vânzării jucăriilor electronice, părinții căutând soluții să îi țină ocupați pe cei mici cât timp au lucrat de acasă ori s-au aflat în lockdown. Vânzările sunt și mai spectaculoase acum, la sfârșit de an, în condițiile în care copiii urmează să primească darurile de sărbători, iar astfel de jucării se află în fruntea listei cu dorințe.
Conform informațiilor oferite de reprezentanții Asociației RESPO DEEE, o jucărie electrică este compusă, în medie, din 72.30% materiale plastice, 12.07% componente electrice și electronice, 4.47% metal și 11.15% alte metale. Vorbim aici de mașinuțe electrice, păpuși care se mișcă ori vorbesc, puzzle-uri cântătoare, drone, plus tot felul de gadgeturi hi-tech, cu ecran tactil, toate având la bază microcircuite ce conțin metale periculoase pentru sănătate: zinc, aur, cupru, paladiu, tantal, indiu.
În 2020, conform The NPD Group, industria de jucării electronice din SUA a înregistrat încasări de circa 470 de milioane de dolari.
Un studiu realizat recent în Irlanda arată că doar 1 din 3 cadourile electrice și electronice este reciclat. Acest procent, și așa foarte mic, scade dramatic, sub 10%, atunci când vorbim despre jucăriile electrice, precum trotinetele și bicicletele electrice sau consolele de jocuri. Conform aceluiași studiu, peste 7 milioane de jucării electrice au fost vândute în Irlanda în ultimii 3 ani. O treime dintre acestea în apropierea sărbătorilor de iarnă, în lunile noiembrie și decembrie.
“Dintr-un raport GPeC E-Commerce, efectuat în România în anul 2020, reiese că s-au efectuat cumpărături online de 5,6 milarde de euro anul trecut, în creștere cu 30% față de 2019. Din totalul tranzacțiilor, 18% reprezintă articole pentru copii și jucării, o pondere tot mai mare având jucăriile electrice și electronice, ce reprezintă acum peste 50% din totalul jucăriilor achiziționate în România”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Problema cu aceste jucării apare când cei mici nu le mai folosesc, ori din plictiseală, ori pentru că au înaintat în vârstă, ori pentru că s-au stricat. În aceste momente, decizia lor și a părinților este definitorie pentru sănătatea lor și a mediului înconjurător.
Dacă le păstrează în casă, ca amintire, compușii chimici le pot afecta sănătatea în timp. Dacă le aruncă la gunoiul menajer, ele vor ajunge în gropile de gunoi obișnuite, nu vor fi sortate și oferite spre reciclare, astfel că, prin ardere, se va polua aerul cu o serie de subtanțe toxice.
Dacă le aruncă la întâmplare în natură, nefiind preluate, ele contaminează solul și apa freatică, compușii chimici ajungând în final, într-un fel sau altul, în organismul nostru.
„Nu avem date foarte clare referitor la cantitatea de jucării electrice și electronice vândute în România în fiecare an, însă din cifrele GPeC E-Commerce putem lesne deduce că volumul lor foarte mare, în creștere exponențială de la un an la altul. Foarte puțini sunt însă cei care le predau spre reciclare și înțeleg necesitatea acestui lucru. Odată ce decidem că nu le mai folosim, aceste jucării trebuie oferite spre colectare pentru a ajunge în centrele de reciclare specializate. Asociația RESPO DEEE oferă preluare și transport gratuit al acestor deșeuri, direct de la domiciliu sau de la sediul companiilor. Este necesar ca oamenii să comande gratuit online, pe www.respo.ro, sau telefonic la Tel Verde 0900 800 219, recipientele potrivite, precum cutia RESPO, pliabilă și ușor de depozitat înainte să o umplem cu deșeurile pe care dorim să le reciclăm. Când le avem gata, sunăm la același număr de telefon și un colector RESPO va veni să preia gratuit deșeurile și să le transporte spre centrele unde acestea vor fi reciclate corespunzător”, adaugă Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Reparăm, donăm sau reciclăm jucăriile electronice?
“Pentru că nu există suficiente service-uri care să repare aceste produse, majoritatea părinților decid să le arunce la gunoi și să cumpere altele noi. Se încurajează astfel producția de noi jucării, care presupune noi și noi resurse, și așa foarte greu de accesat la nivel mondial. Dacă toate deșeurile de acest tip ar fi reciclate, nu vom mai fi nevoiți să exploatăm planeta pentru noi resurse naturale și nici să o poluăm printr-un astfel de minerit.
O altă soluție ar fi să donăm jucăriile încă funcționale altor copii. Important este să îi informăm pe acești noi destinatari cum să le recicleze atunci când nu vor mai funcționa”, spune Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
România, codașa Europei la colectarea DEEE-urilor
Lucrurile încep să se miște spre bine în România, întrucât populatia primește din ce în ce mai multă informație în acest sens. Totuși, suntem încă pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare a DEEE-urilor spre reciclare. Conform ultimelor statistici, ce datează din 2018, în România s-au colectat doar 2,4 kilograme/cap de locuitor. La polul opus se află Norvegia, cu 18,2 kg/cap de locuitor. Media europeană este de 8,9 kg. Pe primele locuri se regăsesc Elveția (18,2 kg), Marea Britanie (12,3 kg), Danemarca (12,3 kg), Franța (12,2 kg).
Prin DEEE-uri intelegem deseurile de echipamente electrice si electronice care au ieșit din ciclul de folosire și care trebuie oferite spre reciclare.
Cum ne îmbolnăvesc DEEE-urile?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății substanțele nocive din componența acestor deșeuri ajung în organism prin ingestia de alimente, apă, sol și praf care sunt contaminate, prin inhalarea gazelor și particulelor de aer după arderea DEEE-urilor sau prin contactul pielii cu substanțe corozive și alte substanțe chimice, direct cu deșeurile sau prin depunerile particulelor pe haine.
Bebelușii pot să fie chiar și ei contaminați fie prin laptele consumat (inclusiv cel matern), fie încă din perioada de sarcină. La fel și copiii care petrec mai mult timp în contact direct cu obiectele din jur, cu solul, cu praful depus, obișnuiesc să introducă în gură obiectele pe care le descoperă și se pot răni mai des în contactul cu obiectele din natură, inclusiv DEEE-uri.
Rapoartele medicale ale OMS mai arată că femeile gravide care locuiesc sau muncesc în apropierea acestor tipuri de deșeuri riscă să expună fătul la substanțe toxice, foarte periculoase, chiar și în doze foarte mici, afectând dezvoltarea intrauterină, cu efecte negative pe toată durata vieții copilului.
Be the first to comment