Revolut cere Meta să își ia angajamente față de rambursarea sumelor pierdute de victimele scam-urilor

FOTO Revolut

Revolut, fintech-ul global cu peste 4 milioane de clienți în România și 45 de milioane la nivel global, cere companiei Meta să contribuie la restituirea sumelor pierdute de victimele fraudelor facilitate de platformele sale, indicând că recentul anunț privind acceptul de a partaja date și informații cu instituțiile bancare britanice este insuficient pentru a controla fenomenul global al fraudelor și scam-urilor.

Revolut a dat publicității astăzi cel de-al doilea Raport privind protecția fondurilor clienților și prevenirea fraudelor, aferent primului semestru al anului 2024. Acesta arată că platformele Meta au rămas principala sursă de fraude raportate către Revolut, în semestrul I 2024, reprezentând 62% din totalul scam-urilor, față de 64%, ponderea deținută în sem. II 2023.

Meta a anunțat recent că va încheia parteneriate de partajare a datelor cu băncile și instituțiile financiare britanice pentru a preveni fraudele generate pe platformele sale, dar Revolut consideră că această inițiativă nu rezolvă principalele probleme legate de fenomenul fraudelor online:

Se pune accentul, din nou, pe responsabilitatea companiilor financiare de a prezenta informații despre fraudele care provin din platformele de social media ale Meta, în loc să se insiste pe implementarea de sisteme de monitorizare a fraudelor distribuite prin canalele Meta.

Inițiativa vizează doar piața britanică, în timp ce problema fraudelor răspândite prin social media este una globală, care afectează utilizatori și companii din foarte multe țări.

Nu este luat niciun angajament față de rambursarea sumelor pierdute de victimele scam-urilor distribuite și promovate prin social media, deși compania Meta ar putea profita de pe urma reclamelor false sau care atrag victimele.

„Aceste planuri par doar niște pași mărunți înainte, în timp ce la nivel de industrie este nevoie de niște progrese serioase. Cel mai recent raport al nostru privind fraudele și criminalitatea financiară ne arată că platformele de social media au continuat să fie principala modalitate de diseminare a scam-urilor, anul acesta, la fel ca anul trecut. Victimele și instituțiile financiare sunt cele care suportă costurile. Dar platformele de social media nu au nicio responsabilitate în ceea ce privește rambursarea sumelor sustrase și nu există niciun mecanism de a le motiva să facă asta. Un simplu angajament de partajare a datelor, chiar dacă util, este insuficient”, a declarat Woody Malouf, Directorul Departamentului FinCrime Revolut.

„Avem convingerea că autoritățile locale vor lua măsuri pentru a controla acest fenomen, dar a devenit o urgență ca Meta și alte platforme de social media să se angajeze în susținerea victimelor escrocilor din online, așa cum procedează și instituțiile financiare. Tăcerea deținătorilor de platforme social media în legătură cu acest subiect spune totul. Dacă noi facem tot posibilul pentru a ține clienții în siguranță, la fel trebuie să facă și aceste platforme. Noi ar trebui să fim ultima linie de apărare, nu singura linie de apărare împotriva fraudelor”.

Iată câteva dintre datele prezentate în Raportul Revolut privind protecția fondurilor clienților și prevenirea fraudelor:

Meta rămâne principala modalitate de propagare a scam-urilor

Global: In primul semestru 2024, platformele Meta au generat 62% dintre scam-urile raportate către Revolut. Meta este responsabilă de cel mai mare procent de scam-uri comparativ cu sem. II 2023, în ciuda retoricii conform căreia ar urmări limitarea acestora.

In România: 73% dintre scam-urile raportate au provenit de pe platformele social media ale Meta.

Facebook a fost sursa cel mai des întâlnită

Global: 39% dintre scam-uri au fost diseminate sau au provenit din Facebook, adică dublu față de numărul de cazuri provenite din WhatsApp (18%) și de peste trei ori mai multe decât cele din Telegram (12%).

În România, Facebook a fost principala sursă pentru 37% dintre scam-urile semnalate către Revolut, fiind platforma socială cu cel mai mare număr de fraude generate.

Scam-urile de cumpărături rămân tipologia de fraude cel mai des raportate

Global:

Scam-urile de cumpărături sunt tipologia de fraude cel mai des întâlnită în majoritatea țărilor, mai puțin în Italia, afectând 60% dintre victime la nivel global și continuă să fie una dintre tacticile comune utilizate de escroci pentru a-și păcăli victimele.

Ponderea falselor anunțuri de angajare (job scams) a crescut semnificativ de la 9% la finalul anului 2023 la 18% la finalul lunii iunie 2024.

În România: scam-urile de achiziții sunt de asemenea cel mai des întâlnite (40% dintre cazurile raportate către Revolut) și sunt urmate la mică distanță de scam-urile cu anunțuri de angajare (39%) și de cele de investiții (9%).

Revolut tratează cu seriozitate problema fraudelor și a protejării fondurilor clienților de scheme de înșelătorie și de escrocii digitali. Compania a investit semnificativ în sisteme de protecție anti-fraudă și în recrutarea de specialiști FinCrime, care reprezintă o treime din totalul efectivelor de angajați. Revolut dispune, de asemenea, de sisteme solide de protecție a fondurilor clienților, inclusiv bazate pe modele de inteligență artificială. În 2023, Revolut a prevenit fraude estimate la peste 475 de milioane de lire sterline, compania lucrând constant la actualizarea mecanismelor de protecție pentru a fi cu un pas înaintea escrocilor. De asemenea, compania colaborează cu autorități guvernamentale și cu alte companii de tehnologie pentru a combate fraudele și a asigura un mediu digital sigur pentru toți utilizatorii.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*