nu as fi putut sa cred ca o banala pizza poate sa fie reinventata. si nu o data ci de mai multe ori, sub diferite forme, care de care mai interesante.
in USA sunt doar citeva fabricanti de pizza care vind mult. si cind zic asta ma refer la cei care au reclama pe tv, au retele nationale sau internationale si care sunt pe limba tututor atunci cind vine vorba de pizza. printre ei pizza hut este unul dintre cei mai apreciati.
revenim la pizza americaneasca. doua dintre retetele lor lansate in mai putin de jumatate de an au revolutionat (cel putin in mintea mea si a celor din jurul meu, la fel de mancatori de pizza) conceptul.
prima data am avut dippin strips: o pizza patrata, taiata in fashii care ti se vindea cu 3 sosuri: ranch, un sos de branza parca si un sos de rosii. combinatia a fost atit de reusita incit am vazut oameni care nu mai mancasera pizza de ani de zile ca au revenit la acest obicei. evident ca fara reclama de la tv, produsul ar fi fost invizibil.
nush de ce, pizza hut nu mai are produsul in restaurante. acum am vazut un alt concept si mai mijto. ce arunci la o pizza? crusta aia de coca de e margine. e tare, sau prea arsa, sau prea nefacuta etc.
ei, baietzii astia s-au gandit ca ar fi bine sa incepi sa maninci pizza cu marginea. si ne-au convins dupa ce au umplut marginea aia cu brinza care se topeste. asta da inventie in materie.
exista si alte inovatii: double topping. adik iti pun baietzii un rind de branza, salam, ce vrei tu pe ea si apoi iti mai toarna un fel de blat subtire si o mai incarca odata.
mda, de-aia se ingrasa americanii. au cu ce sa fie tentati…
vreau sa postez un disclaimer, totusi: pizza hut din romania, desi poarta acelasi nume, nu prea are habar sa respecte aceleasi idei bune. in romania pizza hut e asociata cu un restaurant fancy, scump si cu o pizza cel putin ciudata.
pizza nu e ciudata , dar nici extraordinara nu este.