Ajung rar la magazinul Real din Constanta. A mai ramas doar unul dupa ce al doilea a fost cumparat de Auchan. Pe asta nu stiu de ce nu l-au vrut. Cert este ca acum magazinul ala arata in fiecare zi ca o fantoma. E ca si cum in Carrefour ar disparea dintr-o data angajati si clienti dar marfurile ar ramane la locul lor.
Dupa cum spuneam, ajung rar la Real. Cumpar de acolo un anumit tip de servetele umede si azi cautam un brand de lapte praf.
Nu stiu cine ia deciziile pentru magazinul ala sau de ce au decis ei ca intrarea de langa usa principala a centrului comercial merita inchisa…. dar acum esti obligat sa mergi pana in celalalt capat al unui culoar luuung numai pentru a intra in magazin. Imaginea dezolanta e mult mai evidenta. Treci pe langa 10-15 case de marcat unde nu vezi (dupa-amiaza) mai mult de 2-3 casiere si 5-6 clienti.
La intrare am dat peste 4 aurolaci. La propriu! Erau patru pusti tuciurii, de 10-14 ani imbracati in haine murdare care aveau la ei 2 sticle cu aurolac. Le-au lasat (politicos) la intrare la femeia de la firma de paza. Saraca de ea nu stia ce e in sticle. I-am zis ca e aurolac si a inceput sa-si caute telefonul prin buzunar si sa sune la colegii ei din echipa de paza.
Odata ce treci de intrarea principala poti sa alegi intre niste carucioare metalice, ruginite care merg greu sau niste carucioare mai mici pe care pui un cos de plastic. Am mers pe varianta a doua si m-am dus sa caut cutiile de lapte praf.
Am ajuns la raft si am gasit doar 2 dintre cele 3 pe care le aveam pe lista. Cum era normal, am inceput sa caut un angajat. Nimeni! Absolut nimeni pe culoare! Am fost nevoit sa strabat tot drumul pana la una dintre casele deschise si sa intreb o casiera de unde iau inca o cutie de lapte.
Guess what? Nu aveau alta cutie de lapte praf. In tot supermarketul ala erau doar 2 cutii de lapte praf pt nou-nascuti. Si asta intr-o seara de marti, nu… duminica noaptea.
In drum spre zona de mezeluri am asistat la o scena ciudata: o clienta se certa cu o angajata ca pretul afisat la raft nu era cel real al produsului si o intreba pe femeia in rosu unde obtine reducerea promisa. Evident ca angajata a ridicat din umeri.
La mezeluri si branzeturi nu era niciun client. Am cerut parerea vanzatoarei si am constatat cu placere (odata ajuns acasa) ca telemeaua recomandata era foarte buna.
E nevoie sa mai spun ca magazinul Jysk (in care intru cu placere) a plecat din centrul comercial respectiv si a fost inlocuit cu unul de chinezarii? La propriu. au si vanzatori din China.
Mi-ar placea sa vad acolo un magazin Real care are clienti si care are personal suficient. Stiu ca e un cerc vicios, dar oare are rost sa tii un colos deschis si sa astepti sa expire produsele la raft?
Eu am avut o experienta negativa cu cei din billa . Pentru un eveniment de cattering aveam nevoie de produse feliate. Si carnea se poate felia…dar cascavalul nu. Iar in momentul in care am cerut un superior….comentariu ….si ce daca…tot nu il tai. Ma rog probabil ca in momentul in care angajezi pe salariu minim …primesti si oameni de calitate….indoielnica.
Asa ca in afara ca trec pe langa….magazin….nu ma mai intereseaza….
Real….ideea era buna….. ca aveau transport care aduceau clientii la magazin. Fara suparare constantenii nu vor produse ieftine….vor produse “faimoase” chiar si la preturi astronomice. Real era un magazin prost optimizat …vezi intrarea de care ai specificat.Plus ca de ceva vreme nu au facut oferte deosebite….prin care sa ia bilboardurile din cta….a mers din inertie . Cat despre china ….din surse stiu ca patronii isi injura angajatii romani..pe salariu minim. O chineza castiga mai mult aici decat in china…so….angajati chinezi.
Metro …de ce nu s-a inchis metro ?
Nimic mai adevarat decat ce spui. Eu, in schimb, am o mare problema cu atitudinea vanzatorilor care se cred Dumnezeu pe Pamant si iti intorc, in anumite situatii, o reactie de toata jena.
M-am confruntat cu o situatie in care pretul afisat al unui produs era altul decat cel real. Au aruncat vina pe clienti, ei schimba preturile la produse si ca uite, dom’le, codul de bare nu se potriveste. Chiar nu ma intereseaza coduri de bare si alte detalii; in momentul in care scrie negru pe alb numele produsului, eu platesc pretul afisat. As fi putut renunta, atunci, la acel produs, dar nu m-am lasat pana nu am plecat cu el, platind pretul afisat.
Problema este ca s-a emis un bon fiscal cu valoare mai mare decat am platit eu, ceea ce nu este deloc corect, iar casierul a avut o atitudine demna de mahala.
Hai sa lasam in seama lor marketingul si sa vedem ce facem cu exemplarele astea demne de patru picioare.
Nu te mai intreb cum s-ar fi procedat in state intr-o astfel de situatie.
Niște “referate” ca pe vremuri :)