Jumătate dintre micile afaceri locale au raportat scăderi ale încasărilor în primele cinci luni din 2020

Elisa Rusu, CEO și partener Omnicredit. FOTO Omnicredit

Micile afaceri din România nu au avut niciodată o situație financiară extraordinar de stabilă. Vulnerabilitățile acestor businessuri au fost cu atât mai mult puse în evidență în perioada restricțiilor impuse de pandemie, în special în ceea ce privește capacitatea financiară de a rezista unor șocuri precum pierderea unor clienți, încetinirea activității economice sau încasările întârziate.

Astfel, jumătate dintre micile afaceri autohtone au raportat scăderi ale încasărilor în primele cinci luni ale acestui an, conform unui studiu realizat de Omnicredit, prima platformă fintech 100% online dedicată sprijinirii afacerilor mici din România. Studiul, efectuat pe baza de clienți a Omnicredit, reprezentând aproximativ 2.500 de antreprenori, proprietari de afaceri mici și mijlocii, a relevat astfel încă o dată slaba capitalizare a sectorului reprezentat de IMM-uri, firme care reprezintă peste 99% din totalul celor înregistrate în țara noastră.

De cealaltă parte, doar un sfert (26%) dintre proprietarii de afaceri mici au declarat că în acest interval le-au crescut încasările. De asemenea, rezultatele sondajului au arătat că 54% dintre antreprenorii chestionați au declarat că în prezent afacerile lor funcționează cu resurse financiare proprii. Mai simplu, spus, aceste businessuri sunt ținute pe linia de plutire din aportul financiar personal al proprietarilor.

Doar puțin mai mult de o cincime dintre micii antreprenori utilizează în prezent, ca sursă de finanțare a businessului, produse bancare clasice, respectiv credite sau linii de credit.

Puțini folosesc factoring și scontare

Doar 7% dintre afaceri se finanțează cu ajutorul unor soluții de tip factoring sau scontare, deși acestea nu reprezintă o îndatorare a firmei, ci o modalitate de a încasa la timp facturi, evitând riscul de întârziere a plăților de către furnizori.

„Factoringul și scontarea reprezintă modalități de autofinanțare încă puțin utilizate de către IMM-urile din România. Deși principiile sunt simple, le vom explica în continuare: să luăm exemplul unei facturi de 10.000 de lei, cât este valoarea medie a facturilor pe care le finanțează Omnicredit. În cazul în care aceasta are un termen de plată de 30 de zile, firma care emite factura va încasa imediat, prin accesarea facilității de factoring, 9.700 de lei. Contrar a ceea ce se spune, factoringul nu este un serviciu scump, pentru că nu are alte servicii adăugate (ca la liniile de credit, de exemplu) și are ca principal cost doar dobânda, de circa 2-3% din valoarea facturii. Acest cost aduce însă și o serie de beneficii: transformă o plată la termen în lichiditate imediată, antreprenorul poate oferi termene de plată mai lungi sau poate chiar acorda plata în avans la furnizori, pentru a obține discounturi”, explică Elisa Rusu, CEO și partener Omnicredit.

Pandemia a avut un impact considerabil asupra micilor afaceri din România: peste 83% dintre respondenți au declarat că în această perioadă a fost necesară o suplimentare a capitalului businessului.

Cele mai multe afaceri care au avut de suferit au apelat, pentru a depăși dificultățile financiare aduse de această perioadă, la soluția cu risc minim a autofinanțării (43%). Însă o pondere relativ mare de afaceri (21%) au folosit soluții alternative, de tipul facilităților oferite de IFN-uri și companiile fintech. Mai puțin de 10% din businessuri au apelat la fonduri publice sau la tradiționalele credite bancare.

Oamenii de afaceri își păstrează optimismul

Studiul Omnicredit a revelat și câteva surprize. Prima este optimismul (e drept, moderat) al antreprenorilor chestionați. Doar 52% dintre oamenii de afaceri care au răspuns la sondaj anticipează că se vor confrunta cu o scădere a cererii pentru produsele sau serviciile pe care le oferă. Nu mai puțin de două treimi dintre respondenți au în vedere, pentru acest an, extinderea sau dezvoltarea afacerii, în vreme ce 17% vizează reluarea și continuarea activității la nivelul de dinainte de pandemie

În schimb, 53% dintre antreprenori apreciază că domeniul lor de activitate și-a schimbat complet dinamica în urma impactului provocat de pandemie, ceea ce ar putea indica faptul că asistăm la o reorientare a businessurilor către modele de afaceri mai flexibile. Dat fiind că majoritatea oamenilor de afaceri chestionați activează în domeniile comerțului și al serviciilor, probabil că antreprenorii au în vedere tranziția către operațiunile online.

În continuare, majoritatea proprietarilor de afaceri mici spun că problema cea mai mare cu care se confruntă micile întreprinderi este lipsa accesului la finanțare (85%), urmată de birocrația și condițiile rigide impuse de bănci (83%).

În condițiile reticenței businessurilor față de birocrație și risc, nu este surprinzătoare preferința micilor antreprenori pentru soluțiile de microcreditare, atunci când au fost întrebați ce soluții de finanțare au în vedere pentru viitor.

„Dacă 64% au declarat că iau în considerare microcreditele, este cu totul neașteptată apariția, pe a doua poziție în topul opțiunilor de finanțare pentru viitor, a capitalului de risc (fondurile de tip venture capital). Probabil acesta este un efect al consolidării categoriei IMM-urilor din sectorul tehnologiei, clienți predilecți ai investitorilor VC, la fel cum probabil că sunt și scorurile neașteptat de mari (32%) înregistrate de soluții precum crowdfundingul și finanțarea prin „business angels” (30%). În orice caz, este clar că asistăm la o perioadă extrem de activă, marcată de transformări, pentru afaceri”, a adăugat Elisa Rusu.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*