Există o scenă în primul episod din serialul The Newsroom, unde Jeff Daniels (crainic de știri) este întrebat la o dezbatere academică de către o studentă, de ce America e cea mai importantă ţară din lume.
“Nu există absolut nicio dovadă care să susţină afirmaţia că avem cea mai grozavă ţară din lume” îi spune Daniels, și dacă scena s-ar fi petrecut la noi, probabil că n-ar fi urmat nicio altă propoziție ca argument. În scena din serial însă, urmează un fluviu de retorică:
“Suntem pe locul 7 la alfabetizare, pe 27 la matematică, pe 22 la ştiinţă, pe 49 la speranţa de viaţă, pe 178 la mortalitate infantilă, pe locul al treilea ca venit pe familie, pe locul 4 că forţă de muncă şi exporturi. Suntem primii în lume doar la trei categorii: numărul încarcerărilor pe cap de locuitor, numărul adulţilor care cred că îngerii sunt reali şi al cheltuielilor pentru apărare unde investim mai mult decât următoarele 26 de state la un loc, dintre care 25 ne sunt aliate” spune Jeff Daniels aflat pe scena unei aule studențeșți, cu o sală plină la refuz, electrizată de discursul său.
Iar la final, conchide: “Primul pas în rezolvarea oricărei probleme e să recunoşți că există. America nu mai e cea mai grozavă ţară din lume.”
Scena e magistrală. Răspunsul pentru tânăra studentă e abia în ultima propoziție a lui Daniels. Toate celelalte rostite până acolo, sunt argumente. Scena din The Newsroom ne arată ce înseamnă o dezbatere în care nu ridici tonul și nici dai din mâini. “Debate”-ul american înseamnă o bătălie a argumentelor, menite să-l convingă pe interlocutor. Nu spui niciodată “M-ai înțeles?” și nici “Ascultă-mă pe mine că știu ce zic”, expresii pe care le întâlnim prea des la interlocutorii noștri.
Debate-ul sau “dezbaterea academică” este un exercițiu intelectual ce antrenează gândirea critică, abilitatea de a vorbi în public, spontaneitatea și nu în ultimul rând cunoștințele legate de problemele zilei în țară și în străinătate. Însă cel mai important atu pe care-l aduce debate-ul este abilitatea de a vorbi în public. “Public Speaking” este o materie de studiu ca toate celelalte în facultățile americane: acolo se consideră obligatorie această abilitate de a vorbi cu nonșalanță și lejeritate în fața unei mulțimi. Se vede asta cel mai bine când compari discursul oricărei persoane publice din USA cu discursurile dezastruoase ale liderilor din România. Pe străini îi caracterizează discursul cursiv, fluent și coerent, iar pe ai noștri îi caracterizează hârtia de pe care citesc. Dacă le-o iei sau dacă o pierd, sunt terminați.
Există activiști non-guvernamentali în România care și-au propus să aducă debate-ul și la noi. Și nu de acum. O fac de ani buni. Mă refer la ARDOR – o organizație din care am făcut și eu parte – cu mândrie – în urmă cu mai mult de 23 ani. De ce spun asta? Pentru că m-a format frumos.
Ei bine, acești oameni care activează în sectorul ONG nu fac asta pentru generațiile de vârstă medie (poate că ele nu mai pot ieși din limbajul comunist, de lemn), ci pentru tinerii din școli, licee și din facultăți. Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR) promovează dezbaterile ca instrument de dezvoltare a gândirii critice, a argumentării și a exprimării în public. Are o rețea de 100 de cluburi de dezbateri unde a format și antrenat sute de tineri buni în debate, iar acum trece la nivelul următor: formează profesori care să-i învețe pe alții dezbaterea. Formează antrenori, spun ei.
“Lucrăm cu 50 de instructori din cluburile de debate ca să-i ajutăm să fie instructori mai buni pentru că tinerii foști debateri care vor acum ca să devină antrenori, nu au experiență pedagogică despre cum să predai altora știința ta”, a spus Emanuel Beteringhe. Emanuel e președintele ARDOR iar discuția cu el, de jumătate de oră, a fost lămuritoare (cum altfel?) referitor la grantul luat de ei de la Raiffeisen.
Banca are un program numit Raiffeisen Bank Comunități, în fapt un concurs de granturi pentru proiecte de educație derulate de ONG-uri și instituții de învățământ. În fiecare an, banca finanțează 10 proiecte educaționale care pot schimba viitorul comunităților în care trăim, iar debate-ul pe care-l promovează ARDOR a trezit juraților procesului de selecție.
Să predai arta dezbaterii nu e deloc ușor. De exemplu, poți ușor să faci confuzie între public speaking și debate: public speaking-ul te încurajează să fii expansiv și să gesticulezi, pe când în dezbateri, dacă exagerezi cu tonul vocii sau cu mimica, nu trezeșți reacții pozitive. E o lume întreagă angrenată în toată povestea asta cu debate-ul, dominată clar de tinerii din școli, și faptul că nu o vedem la știri sau în presa mainstream, e argumentul că nu e chiar pentru toată lumea. Trebuie să vrei, să-ți placă, să ai cultură generală și vocabular bogat ca să susții o dezbatere. La final însă, gustul victoriei e de nedescris, când simți că ți-ai convins interlocutorul cu ideile tale bine exprimate.
“Debateul la modul general este o unealtă foarte bună pentru educație și pentru democrație. O să vezi foarte puțini elevi membri în organizații extremiste de orice fel. Elevii care fac debate cunosc mai bine realitățile curente. Citesc mai mult, au o gândire critică mai dezvoltată decât colegii lor și-s mai puțini susceptibili la teorii ale conspirației.
Acum, noi îi învățăm pe cei care erau instructori-voluntari ca să devină antrenori de debate, să treacă pe următoarea treaptă a desăvârșirii lor: să învețe să predea mai bine. Am lucrat cu ei 5 zile live în care i-am învățat tehnici de predare de debate, am avut invitați de exemplu Paul Olteanu de la neuroștiințe, a venit Viorel Panaite de la Human Invest una din marile companii de training, și le-au povestit despre tehnici de facilitare.
Asta a fost principalul lucru pe care l-am făcut în proiectul finanțat de Raiffeisen – să îi învățăm pe ei să fie instructori mai buni, pentru că după-aceea să facă lucrurile mai bine la clasă, când vor preda arta dezbaterii” spune Emanuel Beteringhe, de la ARDOR.
Este un plan de multiplicare în cascadă: ARDOR formează profesori care vor forma debateri, din care unii vor deveni profesori, și așa mai departe. Sub ochii noștri se pregătește viitorul în care oamenii vor discuta altfel, iar reflexul tonului ridicat ca argument pentru convingere, va dispărea.
Nu-mi fac iluzii că vom fi o societate academică în integralitate: în niciun caz, și nu despre asta este vorba în arta dezbaterii. Să știi să urmărești logica unei discuții și să-ți argumentezi o idee, e la fel de accesibil pentru un om educat dar și pentru omul simplu angrenat într-o muncă fizică. Să nu faceți confuzie între cultura generală și modul cum explici o decizie luată într-un moment al vieții. Pentru că despre asta este vorba, în fond: să știi ca să explici de ce zici cutare lucru, sau de ce faci cutare lucru.
Însă eu cred că cel mai important pentru societatea noastră e ca debate-ul să ajungă la profesori. La dascălii copiilor noștri, care trebuie să devină foarte buni comunicatori, să fie capabili să convingă, să aibă un punct de vedere, să asculte activ și să integreze puncte de vedere diferite în clasele cu 20-30 de elevi.
Încă mai există această mentalitate în rândul profesorilor că ei sunt sursa Adevărului, ori societatea prin schimbarea tehnlogica, prin sursele alternative de informare și prin toate lucrurile care apar, arată că de fapt profesorul nu mai este acel Dumnezeu de pe vremuri și că ar fi bine să-și adapteze rolul, mai degrabă spre facilitator și către furnizor de situații de învățare. O spune un profesor; urmăriți clipul de mai jos și o să fiți plăcut impresionați.
ARDOR și școala de debate promovează de fapt autonomia în gândire și gândirea critică. Când vorbești mulțimii sau unui interlocutor în cerc restrâns, trebuie să fii concentrat și structurat, și aici îmi vin în minte mulți colegi de presă care au problema cu concizia. Se spune uneori că cea mai grea însușire sau calitate a unui ziarist este concizia: să fie capabil ca să transmită un mesaj ori să povestească o întâmplare la care a fost martor, în câteva fraze clare cu introducere, cuprins și încheiere. Fără să fie dezlânat, fără să divagheze ori să se piardă în detalii lipsite de relevanță. Debate-ul te-nvață și asta, iar pentru performanță ARDOR și-a luat ca parteneri în proiectul finanțat de Raifeisen, pe Human Invest, Romanian-American Foundation și Școala Gimnazială Ferdinand I.
Să recunoaștem: dezbaterea nu e specifică societății românești. Uitați-vă o seară la televizor și îmi veți da dreptate. Nu ne ascultăm unii pe alții și intervenim brutal în discursul celuilalt. Iar debate-ul e o speranță pentru ca să schimbăm societatea în care trăim.
Programul despre care vorbește video de mai sus este doar unul dintre cele ajutate de Raiffeisen Comunități în 2019. Acum, în 2020, Raiffeisen Comunități a anunțat o nouă rundă a concursului de granturi pentru proiecte de educație derulate de ONG-uri și instituții de învățământ.
Dezvoltat de Raiffeisen Bank România, concursul de granturi oferă finanțare a câte 50.000 de lei pentru 10 proiecte educaționale care pot schimba viitorul comunităților din România. Termenul limită pentru depunerea ideilor pentru educație din acest an este 11 august, 2020, ora 17.00, pe platforma https://granturi.raiffeisencomunitati.ro/.
Până acum, programul de granturi Raiffeisen Comunități a acordat sprijin financiar în valoare totală de 870.000 de euro pentru 129 de proiecte dezvoltate în întreaga țară.
Be the first to comment