Analiză Storia: Orașele și cartierele din România în care locuitorii consideră că transportul în comun este ușor sau greu accesibil

Tramvai în București. FOTO Ministerul Transporturilor

Conform indexului T.R.A.I., care poate fi accesat pe trai.storia.ro, principalele orașe din România în care locuitorii consideră că transportul în comun este accesibil sunt Brașov, Târgoviște și Sibiu. La polul opus, în Călărași, Alexandria și Drobeta-Turnu Severin locuitorii consideră că există dificultăți majore când vine vorba despre accesul la transportul în comun.

Indexul T.R.A.I. integrează atât informații obiective, obținute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly și Storia, cât și perspective subiective ale locuitorilor din zonele incluse în platformă. Printre indicatorii subiectivi evaluați se numără „Transportul în comun”, care centralizează răspunsurile locuitorilor la întrebarea „Ai suficiente mijloace de transport în comun în apropiere?”. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât este mai ușor accesibil transportul în comun.

„Percepția locuitorilor asupra transportului public este esențială pentru a înțelege nevoile și așteptările comunităților. Clasamentele realizate pe baza indexului T.R.A.I. reflectă atât succesele, cât și provocările pe care le întâmpină locuitorii la capitolul mobilității urbane. Diferențele între orașe și cartiere subliniază necesitatea de a continua investițiile în infrastructura de transport pentru a asigura un nivel de accesibilitate ridicat pentru toți locuitorii României”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Orașele cu cel mai ușor accesibil transport în comun VS. cel mai greu accesibil 

Conform percepțiilor locuitorilor, orașul Brașov ocupă prima poziție în clasament, cu un scor de 84,6, fiind considerat în acest moment cel mai accesibil oraș din perspectiva transportului în comun. Târgoviște, cu un scor de 83,2, urmează îndeaproape, locuitorii fiind, de asemenea, mulțumiți de accesul la sistemul de transport în comun. Pe locul trei se află Sibiul, cu un scor de 83 de puncte, urmat de București, cu 81,5 puncte, care, deși este unul dintre cele mai aglomerate orașe, beneficiază de o rețea extinsă de transport public. Râmnicu Vâlcea, cu un scor de 80,7 și Galați, cu 80,5, completează topul orașelor cu transport public considerat accesibil. Buzău și Iași au înregistrat scoruri egale de 80,2 puncte, arătând că locuitorii din aceste orașe percep într-un mod pozitiv accesibilitatea la transportul public. Suceava și Oradea completează topul, cu scoruri de 79,9 și 79,7 puncte, confirmând satisfacția generală a locuitorilor din aceste zone.

Există, de asemenea, orașe în care transportul public este perceput ca fiind greu accesibil. Călărași, cu un scor de doar 58,6 puncte, ocupă ultima poziție, reflectând dificultățile cu care se confruntă locuitorii în utilizarea transportului în comun. Alexandria, cu 59,3 și Drobeta-Turnu Severin, cu un scor de 60,9 puncte, sunt alte două orașe unde locuitorii simt nevoia de îmbunătățiri în infrastructura de transport public. Miercurea Ciuc și Slobozia, cu scoruri de 61,4 de puncte și 63,9, se află, de asemenea, în topul orașelor cu transport public greu accesibil. Alte orașe care necesită atenție în ceea ce privește mobilitatea sunt Giurgiu (68,4), Botoșani (69,1), Deva (69,3), Tulcea (69,3) și Piatra Neamț, care a obținut un scor de 70,1.

Cartierele cu cel mai ușor accesibil transport în comun VS. cel mai greu accesibil 

În ceea ce privește cartierele, Basarab din București este considerat cel mai accesibil la capitolul transportului în comun, obținând un scor foarte bun, de 95,8 puncte. Locuitorii din cartierul Universitate din București au oferit un scor de 95,5, arătând satisfacția lor față de transportul în comun. Mazepa 1 din Galați, cu 94,7, și Gara din Constanța, cu 94, sunt de asemenea în top, reflectând opiniile pozitive ale locuitorilor. În Brașov, cartierul Gării a obținut un scor de 93,9, confirmând satisfacția locuitorilor față de mobilitatea în zonă. Alte cartiere din top includ Gara de Nord din București (93,6), Eroii Revoluției (93,5), Tineretului (93,4), cartierul Călărași din Brăila (93,3) și Victoriei din București, cu un scor de 93,3.

Pe de altă parte, locuitorii din cartierul Popa Șapcă din Pitești consideră transportul public din zonă ca fiind cel mai greu accesibil, obținând un scor de doar 37,2 puncte. Ronaț din Timișoara, cu 40,5 și Nicolae Grigorescu din Oradea, cu 42,8, sunt alte cartiere unde locuitorii percep transportul public ca fiind greu accesibil. Cartierul Energia din Constanța (43,5) și Braytim din Timișoara (43,8) sunt percepute la fel. În continuare, Lacu-Dulce din Brăila (45,7), Bariera Vâlcii din Craiova (45,9), Oncea din Oradea (47), Dâmbul Rotund din Cluj-Napoca (47,4) și 2 Moldoveni din Călărași (48,2) sunt alte zone unde locuitorii consideră că accesibilitatea la mijloacele de transport în comun ar putea fi îmbunătățită semnificativ.

Evoluția percepției locuitorilor asupra accesibilității transportului public în top 5 orașe din țară 

În 2024, percepția asupra accesibilității mijloacelor de transport în comun a variat în cele mai mari orașe din România. Analizând cele mai mari cinci orașe din țară, se observă că în București scorul T.R.A.I. a crescut ușor, de la 81,4 puncte în 2023 la 82 puncte în 2024, sugerând că investițiile în infrastructură au avut un impact pozitiv. Timișoara a înregistrat, de asemenea, o creștere, de la 76 puncte în 2023 la 76,9 puncte în 2024, semn al unei ușoare îmbunătățiri în percepția publică.

În contrast, Cluj-Napoca a avut o scădere de la 79,6 puncte în 2023 la 77,9 puncte în 2024, indicând o posibilă suprasolicitare a rețelei de transport. Constanța a avut o scădere semnificativă, de la 78,3 puncte în 2023 la 75,2 puncte în 2024, reflectând o deteriorare a percepției locuitorilor. Cea mai mare scădere din cele cinci orașe analizate a fost înregistrată în Iași, unde scorul T.R.A.I. a coborât de la 81,4 puncte în 2023 la 77,5 puncte în 2024, semnalând schimbări semnificative legate de percepția locuitorilor față de accesibilitatea transportului public.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*